Archive for Februarie 2014

Gabriel Liiceanu: Au oare oamenii nevoie de libertate?

24 Februarie 2014

„Istoria libertății, ca istorie a lungului drum de la pâinea pământului la pâinea Cerului, este așadar un raport subtil între puțini și mulți. Ameliorarea stării omenirii se datorează de fiecare dată câtorva „agenți ai libertății” care, prin faptele lor, lucrează în folosul celor mulți doritori de protecție. Ce dialectică stranie! Calitatea protecției depinde în permanență de o libertate pe care protejații nu o revendică defel și care, pentru nu puțini, nu-i altceva decât „o plictiseală și o belea” (Alfred Jarry). Instalați pentru un timp nedefinit în inerția vieții, cei mai mulți dintre noi se mulțumesc să asiste cum noul și salvarea vin peste ei dintr-un cer care cel mai adesea le rămâne străin. Orice pas în bunăstarea noastră a fost fapta cuiva care a îndrăznit să înfrunte „despotismul Obiceiului”.”

http://www.contributors.ro/cultura/au-oare-oamenii-nevoie-de-libertate

La mulţi ani, Teodor Baconschi

14 Februarie 2014

Fiul poetului A.E. Baconsky, Teodor Baconschi, antropolog religios, autor, diplomat, teolog și politician român (Partidul Mișcarea Populară), a fost ministru de externe al României între 23 decembrie 2009 – 23 ianuarie 2012.

Adrian Papahagi: „L-am văzut negociind cu grație și eficiență dosare delicate pentru România (rromii din Franța, aderarea în doi pași la Schengen, reîncălzirea relațiilor cu Ucraina, rolul de lider al României în Strategia Dunării, prietenii Republicii Moldova, etc.). L-am văzut degajat și inteligent, lipsit de încrâncenare în momente grele și ingrate. L-am văzut încasând lovituri politice nemeritate și rămânând om. L-am văzut pe culmile gloriei, reprezentând România în relație cu greii acestei lumi (Hillary Clinton, Alain Juppé, Shimon Peres…) și l-am văzut simplu membru de partid, dat deoparte de tot felul de personaje care de-abia îngaimă limba română. Am călătorit alături de el în coloane oficiale cu multe girofaruri pe toate părțile sau doar noi, în Skodița mea, prin satele și orașele patriei, construind Mișcarea Populară.

În toate ipostazele, l-am descoperit egal cu sine. Marea lui timiditate și delicatețe, pe care unii o interpretează ca aroganță, ascunde în fapt un om cald și generos, un prieten devotat.”

Săptămâna Căsătoriei 2014 – Cluj

10 Februarie 2014

cluj-sc-10feb2014

http://clujulevanghelic.ro/2014/02/10/saptamana-casatoriei-la-cluj-napoca

Lucian Boia – 70 de ani

1 Februarie 2014

Lucian Boia este cel mai cunoscut autor contemporan de cărți cu teme istorice din România.

S-a născut la București, la data de 1 februarie 1944, și este în prezent profesor doctor la Facultatea de Istorie de la Universitatea din București.

În 1993, Lucian Boia a devenit director fondator al Centrului de Istorie a Imaginarului.

Vezi:

INTERVIU Lucian Boia: „Minciuna este mitul fondator al României moderne” – Adevărul, 17 ianuarie 2013

„România este diferită nu numai faţă de Occident, ci şi de ţările din Europa Centrală. Dacă ar fi să amintim câteva evoluţii istorice mai speciale, prima care mi se pare semnificativă este marea întârziere cu care porneşte la drum societatea românească. Gândiţi-vă că cele două Principate apar abia în secolul al XIV-lea. Asta e ceva aproape de neînchipuit, sunt de departe ultimele ţări care se conturează în peisajul european. Bulgaria era de secole o putere semnificativă în zonă. Ungaria era un regat puternic. Polonia de asemenea. Universitatea din Praga apare cu jumătate de mileniu înaintea celei româneşti. Deci noi pornim cu o întârziere fabuloasă.”

„Perioada interbelică văzută ca o epocă de aur a României este o construcţie ideologică de după 1989, când românii trebuiau să îşi găsească un mit fondator anterior. Cred că România nu mergea prea bine în perioada interbelică, cu o singură excepţie, intelectualitatea. Din punct de vedere social erau discrepanţe enorme. România era ţara europeană cu ce mai mare natalitatea, cu cea mai mare mortalitate şi cu cea mai mare mortalitate infantilă. Toate trei sunt semne de subdezvoltare. Şi era ţara cu cei mai mulţi analfabeţi, chiar în comparaţie cu state apropiate, precum Bulgaria. Potrivit recensământului din 1930, doar 57% ştiau carte, iar dintre aceştia 83% nu făcuseră decât şcoala primară. Practic, un român din zece trecuse dincolo de şcoala primară.”

„Ce mă deranjează este minciuna ca mit fondator al României moderne. Noi încă nu ştim ce s-a întâmplat la revoluţie. Mă mai deranjează desfiinţarea imediată a Partidului Comunist. În felul acesta nimeni nu mai era comunist, dacă nu mai exista partidul. Deşi toată elita noastră îşi are originea în comunism. Toate reperele noastre sunt de dinainte de comunism, iar oamenii care ne conduc sunt moştenitorii sistemului pe care l-au repudiat. Nu mai zic de faptul că se şi lăudau cu o democraţie originală la începutul anilor ’90. Noi am ieşit din comunism complet debusolaţi şi legătura s-a făcut artificial cu România de dinainte de comunism. S-au reconstituit partidele istorice, dar şi asta a fost ceva artificial.”